Spectacolul va fi precedat de o discuție cu publicul, de la ora 17, în foaierul Operei. La întâlnire participă dirijorul Ciprian Teodorașcu și balerinul Alin Radu.

CREAȚIUNILE LUI PROMETEU

Dirijor: RADU ZAHARIA (invitat)
Coregrafia și regia: OVIDIU MATEI IANCU
Scenografia: DRAGOȘ BUHAGIAR
Video design: ANDREI COZLAC
Concertmaeștri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU
Maeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU

Distribuția:

Prometeu ANTONIN FARAUT
Zeus GUSTAVO FERREIRA
Cupluri: GUSTAVO FERREIRA / HANA OKUDAIRA, OVIDIU MATEI IANCU / CECILIA BASSETTO (debut), FLAVIUS POPA / ANDREEA MIREA, SERGIU MIHALIC / CODRUȚA BĂLAN, ANTONIN FARAUT / CARLA DUKAI
Zei OLGA SFETCU, ALINA MIHAI, IOANA NICOLESCU, CODRUȚA BĂLAN, SAYUKI TOTSUKA, LARISA CLEMENT, CECILIA BASSETTO, EMIKA SASHIDE, FLAVIUS POPA, SERGIU MIHALIC, GUSTAVO FERREIRA, MASAYOSHI SATO
Oameni ANDREEA MIREA, PATRISIA MUREȘAN, AOI IWAZAKI, CARLA DUKAI, CRISTINA MÎRZA, HANA OKUDAIRA, YUKINO SHIGA, AKANE NISHIDA, YEWON KIM, KURUMI KOJIMA, ANDREEA MIHALIC, MIZUKI TANOUE, MIRIAM VLAD, HIYORI USHIBORI, ALEXANDRU PÎNTEA, ADAM SANCHEZ, MAELIE MAURO, IUNIA IENCULESCU

Ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara

Regia tehnică: HELLEN GANSER

BODIES & EMOTIONS

Coregrafia și regia OVIDIU MATEI IANCU
Concept costume OVIDIU MATEI IANCU
Asistenți coregrafie MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU
Light design OVIDIU MATEI IANCU, MIRCEA BRUSTUR
Maeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU, MANUELA ARDELEAN, ALIN RADU

Muzica

LIGHT OF THE SEVEN – RAMIN DJAWADI, THE HOURS – PHILIP GLASS, CLUBBED TO DEATH – ROB DAUGAN, INTERSTELLAR – HANS ZIMMER, RUN BOY RUN – YOANN LEMOINE, THE POET ACTS – PHILIP GLASS, RISE OF THE INSTRUMENTS – HAVASI

Distribuția:

Soliști CARLA DUKAI, CODRUȚA BĂLAN, ANDREEA MIREA, CECILIA BASSETTO (debut), ANTONIN FARAUT, GUSTAVO FERREIRA, FLAVIUS POPA, SERGIU MIHALIC

Ansamblu de balet LARISA CLEMENT, CRISTINA MÎRZA, HIYORI USHIBORI, PATRISIA MUREȘAN, YUKINO SHIGA, SAYUKI TOTSUKA, AOI IWAZAKI, AKANE NISHIDA, YEWON KIM, EMIKA SASHIDE, IUNIA IENCULESCU, ANDREEA MIREA, HANA OKUDAIRA, MIZUKI TANOUE, KURUMI KOJIMA, MIRIAM VLAD, MASAYOSHI SATO, ADAM SANCHEZ, ALEXANDRU PÎNTEA, MAELIE MAURO

Regia tehnică: HELLEN GANSER
Sonorizare: RAMON CHIRIȚOIU

Spectacolul are o pauză și se încheie în jurul orei 20:20.
Vârsta recomandată: 7+

Spectacolul conține efecte stroboscopice și nu este recomandat persoanelor cu fotosensibilitate!

Direcțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.

CREAȚIUNILE LUI PROMETEU

În anul 1800, Ludwig van Beethoven primește din partea faimosului coregraf Salvatore Viganò, nepot și discipol al compozitorului Luigi Boccherini, comanda unei partituri de balet pentru Hofburgtheater din Viena. Inventator al coreodrammei, o mult apreciată mixtură de dans și pantomimă, care combină naturalismul cu structura narativă, Viganò va aborda în perioadele pe care le-a petrecut ca prim – balerin și maestru de balet al Hofoper din Viena (1793-95, 1799-1803), teme istorice sau mitologice, semnând de cele mai multe ori și suportul muzical al acestora. Însărcinat să îi dedice o lucrare Împărătesei Maria Theresia, va alege în sens alegoric mitul lui Prometeu, însă realizând importanța și dificultatea noii sale misiuni, a apelat la Ludwig van Beethoven, cea mai recunoscută autoritate muzicală a timpului, rugându-l să abordeze tema din perspectiva compozitorului de carieră.

Entuziasmat să compună pentru scena curții imperiale, Beethoven acceptă scenariul propus de Viganò, care reinterpretează vechiul mit grecesc în spiritul Iluminismului. Eroul antic este aspru pedepsit pentru faptul că a furat focul ceresc spre a-l dărui muritorilor. În libretul de secol XIX, Prometeu însuflețește două statui, dăruindu-le știința și arta, însă fără să îi descrie martiriul, baletul ilustrează moartea și renașterea titanului, dar și celebrarea creaturilor sale, care ajung să îi înțeleagă eroismul.

Distribuția apare ca revelatoare pentru tratarea coregrafică a temei, experimentatul maestru de balet și tehnician focalizând în primul rând atenția asupra noilor creaturi. În mod neașteptat, începând cu cel de al doilea act, Prometeu nu se manifestă activ. Înconjurate de Apollo și de muze, de cele trei Grații și de Bachus, de Amphion, Arion și Orfeu, muzicienii legendari ai lumii antice, creaturile sunt inițiate în muzică și dans, apoi învață alături de Melpomene sensul și rostul tragediei. Muza le dezvăluie acum că viața se sfârșește în moarte și alege să îl pedepsească și să îl ucidă pe Prometeu, pentru că nu le-a dăruit creaturilor sale șansa de a fi nemuritoare. Thalia, muza comediei, îi mângăie pe cei care plâng, în timp ce Pan îl readuce pe Prometeu la viață, motiv de sărbătoare, de bucurie și de dans.

Creațiunile nu se transformă pe deplin în ființe umane, până la întâlnirea cu Apollo și muzele Parnasului. Acesta este mesajul noii creații de balet, iar muzica lui Beethoven surprinde prin tehnici și soluții nonverbale întreaga metamorfoză a eroilor săi. În viziunea lui Viganò, Parnasul este o alegorie a curții habsburgice, iubitoare de artă, iar baletul în întregul său, o celebrare a idealului educației artistice, conform căruia, doar acela care cunoaște în profunzime artele spectacolului, poate să aspire la statutul unei ființe desăvârșite.

Pentru baletul european al secolului al XIX-lea, cortina se ridică odată cu Creațiunile lui Prometeu, o partitură considerată astăzi crucială pentru evoluția stilului beethovenian, spiritul ei eroic regăsindu-se mai târziu, în opera Fidelio (1805) sau în muzica incidentală la Egmont (1810).

BODIES & EMOTIONS

Bodies and Emotions este un balet în limbaj neoclasic, fenomenul estetic urmând cronologic titlului Creațiunile lui Prometeu, singurul balet al lui Ludwig van Beethoven.

Referitor la muzică suntem încredințați că partiturile aferente, extrase din muzica de film actuală, reprezintă magnetul pentru publicul tânăr și nu numai, explorând teme variate, precum dragostea, suferința, bucuria, frica sau orice altă emoție sau trăire.

„Bodies & Emotions” este un spectacol de balet care explorează conexiunea profundă între corp și emoție prin intermediul mișcării și expresiei artistice.

Repertoriul de balet al Operei Naționale Române din Timișoara s-a îmbogățit în ultimele stagiuni cu titluri precum La Bayadere, Creațiunile lui Prometeu, Giselle. Strategia repertorială se dezvoltă în continuare înspre marile titluri ale genului, Lacul Lebedelor și Spărgătorul de nuci.

https://www.facebook.com/events/1240119961486276/